A trecut un an de cand nu am mai pictat ca lumea...
Am avut tot felul de mici incercari, dar fiecare nu ma satisfacea destul...era incompleta. Asa ca m-am inarmat cu multa rabdare si am asteptat. Am asteptat si am acumulat. Sentimente, limite, ganduri, lacrimi, zimbete, am pierdut oameni, i-am regasit, am cunoscut oameni noi, i-am lasat sa se apropie de mine, de sufletul meu iar ei au facut la fel...deci psihic, emotional, suflet, am ajuns sa ma simt din nou completa, m-am redescoperit si m-am pus, piesa cu piesa, ca un puzzle pana am ajuns la "Eu". Astazi am pus ultima piesa. A fost destul de greu, dar m-am descarcat, m-am eliberat de inca o frica...si am pictat.
Am renascut, asta sunt eu acum. Complementare, contraste...balanta s-a echilibrat...am deschis ochii...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu