sâmbătă, octombrie 18, 2008

One soul in two bodies...


Ceai fierbinte,muzica franceza si aromoterapie...as putea sa spun ca ma bucur de o zi de toamna frumoasa, cu soare...dar el, soarele, se ascunde in spatele blocului si eu ii vad doar reflexia. Parca visez...nu ma simt cu picioarele pe pamant. Vreau sa visez. Am dreptul sa fug de realitate din cand in cand. Cu totii avem...

Cand visez, pot sa fiu unde vreau eu, cu cine vreau eu, fara sa mai existe limite, si fara ca societatea sa imi taie aripile. Pentru asta sunt foarte suparata. Am citit undeva
:
„Nu trece prin viata prea repede, astfel incat cineva sa fie nevoit sa arunce o caramida in tine, ca sa-ti capteze atentia!”...eu ma grabeam, aveam multe pe cap dar le-as fi rezolvat. Vroiam sa merg langa mare, pe plaja, sa povestesc, sa vorbesc pana mi se usuca gura, sa ma joc, sa tin in brate, sa mangai, sa facem o pauza de lume si sa fugim...bum, pong, tuvvv...mi s-a spart filmul...in decurs de 5 minute, mi s-a spart in maini in timp ce ma uitam la el. Poate a aruncat cineva "o caramida"...nu stiu...ideea e ca am ramas aici. E bine aici, si aici am prieteni, si ma bucur de friptii mei...dar acolo, la 500 km, e cineva care are nevoie de prezenta mea fizica langa el. Si eu am nevoie, mult. Eu sunt mai norocoasa, intr-o anumita masura pot sa compensez...dar intotdeauna mai lipseste un pic, si atunci ma intorc in mine.Pentru ca el e aici cu mine desi e si acolo cu ei....

E o legatura speciala, numai a noastra. El stie tot timpul ce sa-mi spuna cand am probleme, si e un dubios si un fript si il ador cu tot delirul lui zilnic, si atunci cand o ia razna si atunci cand e trist, dar mai ales cand e fericit pentru ca atunci si eu sunt fericita cu el. Si el ma iarta cand nu stiu ce sa fac sa-l ajut, si nu se supara pe mine ca stie ca imi place "sa-mi bat capul cu el" desi el crede ca nu stie de ce, hehe. E un incapatanat care ma invata tot timpul cate ceva, si de cand il cunosc am crescut mult. Mi-a aratat limitele si m-a indemnat sa le depasesc, si pe urma, cand am obosit m-a luat in brate si m-am odihnit. El stie sa fie langa mine chiar si cand e departe, si asta putini oameni stiu. El stie cine sunt, si eu stiu cine e el...iar eu, mai am o culoare in vise....

2 comentarii:

Luminița Milea spunea...

hehe, welcome, dubioaso!

Freud spunea...

foarte frumoase gândurile tale... o sa mai trec pe aici :) sa vad ce mai faci...